Serbia traieste o noapte istorica. In alegerile parlamentare anticipate din 25 octombrie 2026, coalitia de guvernamant a lui Aleksandar Vucic a pierdut puterea dupa 14 ani de dominatie neintrerupta. Pentru prima data in istoria recenta a Balcanilor, o miscare condusa de studenti reuseste sa rastoarne un regim considerat de neclintit.
Potrivit rezultatelor preliminare anuntate duminica seara, Lista Studentilor (SL) condusa de Ilija Srdanovic a obtinut o victorie clara cu 53,22% din voturi, adica 2.211.400 de voturi, care se traduc in 141 de mandate din totalul de 250 din Adunarea Nationala a Serbiei. Este cu mult peste pragul majoritatii de 126 de mandate necesare pentru a forma guvernul.
De cealalta parte, coalitia Serbia Unita (SNS) condusa de Aleksandar Vucic, fost presedinte si premier al Serbiei din 2014 incoace, a obtinut doar 39,81%, adica 1.653.868 de voturi si 103 mandate. Este o prabusire de 26 de mandate fata de ultimele alegeri. Prezenta la vot a fost una record, de 64,89%, cu peste 6 puncte procentuale mai mare decat la scrutinul precedent, semn ca societatea sarba s-a mobilizat masiv.
Momentul serii a fost recunoasterea infrangerii chiar de catre Vucic. La ora 21:30, la doar o ora si jumatate dupa inchiderea urnelor, liderul populist a aparut in fata presei si a spus: „Inca nu avem rezultate finale, pe baza unui esantion este clar ca am pierdut aceste alegeri, Lista Studentilor a castigat, ei vor avea intre 135 si 140 de mandate, iar noi vom avea 105, nimeni altcineva nu a intrat in parlament”. Este prima data cand Vucic recunoaste o infrangere electorala.
Cum s-a ajuns aici? Totul a pornit de la protestele studentesti masive din ultimii doi ani. Dupa tragedia de la gara din Novi Sad si acuzatiile de coruptie la nivel inalt, studentii au iesit in strada si nu au mai plecat. Au blocat facultati, au organizat marsuri saptamanale in Belgrad, Nis si Novi Sad si au cerut alegeri anticipate, justitie independenta si lupta impotriva coruptiei. Presiunea strazii a fost atat de mare incat Vucic a fost fortat sa convoace alegeri anticipate la inceputul lui septembrie.
Campania a fost una extrem de tensionata. Studentii au candidat cu o lista complet noua, formata din profesori universitari, activisti si tineri profesionisti, fara politicieni vechi. Mesajul lor a fost simplu: „Vrem o Serbie europeana, normala”. In schimb, SNS a mizat pe retorica nationalista si pe stabilitate, dar nu a mai functionat.
Ce urmeaza pentru Serbia? Daca rezultatele se confirma, Serbia va avea un guvern condus de tineri, cu o agenda pro-europeana clara. Analistii vorbesc deja despre o „primavara sarba” si despre impactul pe care aceasta schimbare il va avea in intreaga regiune balcanica. Uniunea Europeana a salutat deja desfasurarea pasnica a alegerilor, iar pietele financiare au reactionat pozitiv.
Pentru Romania, vecina Serbiei, o schimbare de putere la Belgrad inseamna o noua sansa pentru relatiile bilaterale si pentru proiectele de infrastructura transfrontaliere. O Serbie mai apropiata de UE este in interesul direct al Bucurestiului.
Alegerile parlamentare din 25 octombrie 2026 vor ramane in istorie ca ziua in care studentii au demonstrat ca pot schimba o tara intreaga cu votul, nu cu violenta.



